http://www.cartiaudio.eu/ Wed, 22 October 2025 10:52:04 +0300 CartiAudio.eu http://www.cartiaudio.eu/images/header-photo.jpg http://www.cartiaudio.eu 515-Ioan_Slavici-Padureanca.html 2025-04-11 15:19:01 515-Ioan_Slavici-Padureanca.html 514-Alexandru_Vlahuta-Romania_Pitoreasca.html 2025-03-09 20:30:54 514-Alexandru_Vlahuta-Romania_Pitoreasca.html 513-Calistrat_Hogas-Pe_drumuri_de_munte.html 2025-03-08 23:40:12 513-Calistrat_Hogas-Pe_drumuri_de_munte.html 495-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___05___Pardaillan_si_Fausta.html 2025-03-08 21:03:34 495-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___05___Pardaillan_si_Fausta.html 512-Ionel_Teodoreanu-La_Medeleni___Volumul_2___Drumuri.html 2025-01-09 19:04:40 512-Ionel_Teodoreanu-La_Medeleni___Volumul_2___Drumuri.html 505-Ionel_Teodoreanu-La_Medeleni___Volumul_1___Hotarul_nestatornic.html 2024-11-17 22:05:21 505-Ionel_Teodoreanu-La_Medeleni___Volumul_1___Hotarul_nestatornic.html 509-Emily_Bronte-La_răscruce_de_vânturi.html 2024-11-14 16:35:28 509-Emily_Bronte-La_răscruce_de_vânturi.html 511-Mihai_Eminescu-E_trist_ca_nimeni_sa_te_stie.html 2024-08-10 16:19:59 511-Mihai_Eminescu-E_trist_ca_nimeni_sa_te_stie.html 510-Sir_Arthur_Conan_Doyle-Aventurile_lui_Sherlock_Holmes___06._Intoarcerea_lui_Sherlock_Holmes___06._Peter_Cel_Negru.html 2024-07-07 00:06:21 510-Sir_Arthur_Conan_Doyle-Aventurile_lui_Sherlock_Holmes___06._Intoarcerea_lui_Sherlock_Holmes___06._Peter_Cel_Negru.html 507-Jack_London-Colt_Alb.html 2024-06-04 15:02:09 507-Jack_London-Colt_Alb.html 508-Edgar_Rice_Burroughs-Seria_Tarzan___03___Fiarele_lui_Tarzan_(sau_In_lupta_cu_canibalii).html 2024-05-24 16:04:45 508-Edgar_Rice_Burroughs-Seria_Tarzan___03___Fiarele_lui_Tarzan_(sau_In_lupta_cu_canibalii).html 506-Ion_Luca_Caragiale-Jertfe_patriotice.html 2024-05-14 18:52:30 506-Ion_Luca_Caragiale-Jertfe_patriotice.html 490-Lloyd__Douglas-Marele_Pescar.html 2023-07-17 00:00:00 490-Lloyd__Douglas-Marele_Pescar.html 473-Paul_Feval-Misterele_Londrei___Volumul_4___Marchizul_de_Rio_Santo.html 2023-02-01 00:00:00 473-Paul_Feval-Misterele_Londrei___Volumul_4___Marchizul_de_Rio_Santo.html 475-Jules_Verne-Stapanul_Lumii.html 2022-12-20 00:00:00 475-Jules_Verne-Stapanul_Lumii.html 472-Paul_Feval-Misterele_Londrei___Volumul_3___Marea_familie.html 2022-12-02 00:00:00 472-Paul_Feval-Misterele_Londrei___Volumul_3___Marea_familie.html 471-Paul_Feval-Misterele_Londrei___Volumul_2___Fiica_spanzuratului.html 2022-11-05 00:00:00 471-Paul_Feval-Misterele_Londrei___Volumul_2___Fiica_spanzuratului.html 468-Paul_Feval-Misterele_Londrei___Volumul_1___Gentilomii_noptii.html 2022-09-27 00:00:00 468-Paul_Feval-Misterele_Londrei___Volumul_1___Gentilomii_noptii.html 464-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___03___Fausta.html 2022-08-13 00:00:00 464-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___03___Fausta.html 458-Jules_Verne-Capitan_la_15_ani.html 2022-05-08 00:00:00 458-Jules_Verne-Capitan_la_15_ani.html 456-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___02___Epopeea_dragostei.html 2022-05-01 00:00:00 456-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___02___Epopeea_dragostei.html 453-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___01___Cavalerii_Pardaillan.html 2022-02-23 00:00:00 453-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___01___Cavalerii_Pardaillan.html 447-Auguste_Villiers-Sora_Natalia.html 2022-01-01 00:00:00 447-Auguste_Villiers-Sora_Natalia.html 446-Sir_Arthur_Conan_Doyle-Aventurile_lui_Sherlock_Holmes___02._Aventura_rubinului_albastru___01._Scandal_in_Boemia.html 2021-12-29 00:00:00 446-Sir_Arthur_Conan_Doyle-Aventurile_lui_Sherlock_Holmes___02._Aventura_rubinului_albastru___01._Scandal_in_Boemia.html 433-Edgar_Rice_Burroughs-Seria_Tarzan___02___Intoarcerea_lui_Tarzan.html 2021-12-27 17:11:00 433-Edgar_Rice_Burroughs-Seria_Tarzan___02___Intoarcerea_lui_Tarzan.html http://www.cartiaudio.eu/ Wed, 22 October 2025 10:52:04 +0300 CartiAudio.eu 516-Edgar_Rice_Burroughs-Seria_Tarzan___04___Korak_Omoritorul,_Fiul_Lui_Tarzan.html 0000-00-00 00:00:00 516-Edgar_Rice_Burroughs-Seria_Tarzan___04___Korak_Omoritorul,_Fiul_Lui_Tarzan.html
Barca cea mare a vasului de comerţ maritim Marjorie W. plutea încet, dusă de curent, în josul râului Ugambi. Marinarii care ar fi trebuit să vâslească, se odihneau bucuroşi, după ce mai înainte s-au obosit vâslind în susul marelui râu.

La vreo cinci kilometri mai jos, se afla ancorat vaporul Marjorie W., gata de plecare, de îndată ce marinarii s-ar fi suit pe punte, trăgând barca lor cu macaraua.

Deodată, atenţia lor le-a fost atrasă de un om, care se afla pe malul de nord. Acesta avea o înfăţişare stranie şi îşi agita ambele braţe. Era numai piele şi os. Striga către vapor cu o voce hodorogită.

— Cine să fie? a exclamat un marinar.

— Un alb, după cum văd, mormăi şeful lor. Luaţi băieţi lopeţile şi să mergem acolo să vedem ce vrea, a mai adăugat.

Ajunşi la mal, au dat peste un om extrem de slăbit, aproape chel, doar cu puţine fire de păr alb, încâlcit pe frunte. Era aproape gol, având numai o piele de capră prinsă de mijloc, care îi atârna până la genunchi. Pe obrajii săi ciupiţi de vărsat, îi curgeau lacrimi, din nişte ochi adânciţi în orbite şi vorbea o limbă străină marinarilor.

— Po ruski? încercă unul dintre ei. Ştii englezeşte, măi?

Omul îngăimă mai multe cuvinte din această limbă pe care o cunoştea. Vorbea însă rău, cu întreruperi, de parcă ar fi trecut un deceniu de când nu o mai vorbise. I-a rugat pe marinari să îl ia cu ei.

Adus pe bordul vaporului Marjorie W., istorisi salvatorilor săi o poveste tristă, plină de greutăţi şi torturi, o viaţă mizeră dusă timp de zece ani.

Însă cum a ajuns în Africa nu a povestit, lăsându-i să îşi închipuie că a uitat acele zile din viaţa lui, fiind zdrobit de teribila viaţă care l-a distrus atât fizic, cât şi intelectual.

Nu le-a spus numele său adevărat. A zis că îl cheamă Mihail Sabrov. De fapt, nu a mai rămas nici cea mai mică asemănare între această ruină umană şi puternicul bărbat, care fusese odată Alexis Paulvitch.

Zece ani au trecut de când rusul scăpase de soarta prietenului său, marele criminal Nicolai Rokoff şi nu o dată, ci de mii de ori în timpul acestor zece ani, şi-a blestemat soarta şi ar fi dorit să aibă sfârşitul lui Rokoff, care prin moarte a scăpat de orice suferinţă. Lui i-a fost dat să ducă o viaţă plină de suferinţe teribile, mult mai grele decât însăşi moartea, care atunci a refuzat să îl ia.

A fugit în junglă atunci când a văzut animalele sălbatice din ceata lui Tarzan, împreună cu teribilul lor stăpân, invadând puntea vaporului Kinkaid. De frica lor s-a afundat cât a putut de adânc în pădurea africană.

A nimerit însă la un trib de canibali, care a suferit în urma cruzimilor lui Rokoff şi a lui Paulvitch.

Şeful de trib nu i-a luat viaţa însă l-a supus la chinuri îngrozitoare şi l-a umilit.

Zece ani de-a rândul a fost victima brutalităţilor întregului sat, a fost bătut şi lovit cu pietre de femei şi copii, mutilat de cuţitele războinicilor. A suferit de friguri şi de alte boli îngrozitoare, care nu l-au ocolit aproape deloc.

Şi totuşi a rezistat. Vărsatul i-a lăsat urme urâte pe faţă. Însemnându-l pentru totdeauna. Înfăţişarea lui Alexis Paulvitch s-a schimbat atât de mult, încât nici propria lui mamă nu ar fi recunoscut în această mumie vie şi desfigurată vreo asemănare cu ceea ce a fost fiul ei.

În locul părului negru, des şi bogat, nu avea acum decât câteva şuviţe de un alb murdar. Picioarele au devenit strâmbe, dându-i un mers nesigur.

Nu mai avea nici un dinte, deoarece cei din sat i-au rupt cu lovituri sălbatice întreaga dantură. Tot ce fusese gândire şi intelect a ajuns o tristă amintire pentru această epavă umană.

După ce a fost luat pe Marjorie W. a fost supus unor îngrijiri atente şi a fost hrănit civilizat. Şi-a revenit din slăbiciune, însă înfăţişarea nu i s-a schimbat în bine.

A rămas un invalid pe toată viaţa.

Deşi nu a împlinit nici patruzeci de ani, nimeni nu i-ar fi dat mai puţin de optzeci. Toate păcatele şefului său le plătea el acum.

În mintea lui Alexis Paulvitch nu au mai rămas gânduri de răzbunare, ci doar o ură surdă împotriva omului pe care el şi Rokoff au încercat să îl zdrobească fără succes.

Însă ura şi orice amintire a lui Rokoff, pentru că din cauza acestuia a fost nevoit să îndure teribilele greutăţi prin care a trecut.

Mai avea şi o ură teribilă împotriva a vreo douăzeci de oraşe, cu poliţie şi poliţişti cu tot, de unde a fost obligat să fugă. Ura legea, ura ordinea, ura totul. Fiecare clipă din viaţa acestui om era plină de gânduri bolnave de ură.

Mintea îi coborâse la un nivel asemănător nivelului scăzut al înfăţişării sale. Totul era numai o ură, atât în interior, cât şi în exterior.

Nu se prea întâlnea cu marinarii de pe vapor, iar aceştia l-au lăsat în pace văzându-l atât de slăbit încât abia se mişca şi atât de posac că abia dacă scotea câteva cuvinte pe zi.]]> 515-Ioan_Slavici-Padureanca.html 2025-04-11 00:00:00 515-Ioan_Slavici-Padureanca.html
  Busuioc însă, bogătoiul, era om care ştie ce voieşte. Pe vrute, pe muncite, pe chibzuite, el ajunsese gospodar ce ară cu patru pluguri zece zile de-a rândul şi seamănă brazdele numai cu grţu bob ales, şi de aceea se putea simţi destoinic a scoate la capăt lucruri pe care alţii nici măcar de gând a şi le pune nu se încumetau.

  Se ivise holeră-n ţară, iar Busuioc nu voia să ştie de ea. Holeră-n timpul secerişului?! La aceasta nu s-a gândit şi nici acum nu voia să se gândească. Avea patruzeci de jugăre de pământ acoperite cu grâu, un singur lan ce şovăia mereu sub sarcina de spicuri grele; holeră, neholeră el trebuia să-şi adune rodul în timp de trei zile, căci puţin se scutură de la cei săraci, dar mult de la dânsul.

  Şi de la mulţi mult s-ar scutura în fieştecare an şi încă mai mult ani şi ani de-a rândul dacă n-ar fi braţul pădurenilor flămânzi.

  Simţind apropierea timpului de secere, pădurile se pun în mişcare colibă cu colibă, sat cu sat se adună, văile pornesc întregi spre câmpia întinsă, şi în câteva zile cât ţine locul din Mureş până în părţile Orăzii şi până la izvoarele Crişurilor nu mai rămân prin sate decât moşnegii neputincioşi, babele bătrâne şi copiii nevârstnici; setea de viaţă îi ia şi-i duce pe toţi la sărbătoarea cea mare ce se ţine în fieştecare an o dată pentru împărţirea pânei de toate zilele.

  Acum stăpânirea oprise această serbare: se dăduse de ştire şi cu toba prin sat, şi în auzul oamenilor adunaţi la biserică precum că nimeni nu are voie să părăsească de seceriş hotarul satului său, nici să primească de seceriş oameni din alte sate.

  — Să văd eu cine mă opreşte pe mine a-mi strânge rodul muncii mele! strigă Busuioc. Curată nebunie! De unde ia stăpânirea puterea de a ne opri pe noi toţi? La asta nu s-a gândit?! Într-o mână e: Măi, omule, vreai să mori de foame?”, iar în cealaltă: „Bagă de seamă ca nu cumva să dai de holeră!” Apoi tot mai bună e holera. Parcă dacă mi-a fi dat să mor de holeră, stăpânirea o să şteargă data mea de acolo unde s-o fi aflând! Ţi-e scris, ţi-e scris; nu ţi-e scris, nu ţi-e scris, şi sănătate bună.

  Socoteala lui Busuioc era făcută: n-avea decât să pună caii la câteva căruţe, să plece la păduri ca să-şi aducă oamenii, şi apoi ar fi vrut el să ştie care-i acela, un om din Curtici, care ar îndrăzni să facă gură.

  — Măi taică, eu zic să mă duc eu, grăi Iorgovan, iar Iorgovan era feciorul tătâne-său.

  Busuioc nu prea stetea de vorbă cu oamenii, şi unul dintre oamenii cu care mai ales nu stetea de vorbă era fiul său, Iorgovan.

  Iorgovan era, ce-i drept, mai tânăr decât taică-său, însă tocmai fiindcă era mai tânăr şi fiindcă îl avea pe Busuioc bogătoiul tată, învăţase mai mult în viaţa lui şi era oarecum mai cuminte: asta o simţea Iorgovan, dar Busuioc o ştia, şi în fundul inimii se bucura de ceea ce ştie.

  Iorgovan umblase cinci ani de zile la şcolile din Arad; era vorba să se facă „domn”, fiindcă avea pe ce, şi Busuioc visa nopţi întregi la domnia feciorului său şi nici n-avea de ce să nu viseze, fiindcă feciorul său era bun şcolar. Într-o bună dimineaţă se pomeneşte însă cu el acasă.

  — Taică, eu m-am gândit să mă dau şi eu la plugărie, îi zisese el atunci.

  Busuioc s-a uitat lung la el, a mai stat pe gânduri, apoi l-a întrebat:

  — Care va să zică rămâi plugar ca mine; de ce nu mi-ai spus-o tu asta mai nainte?]]> 514-Alexandru_Vlahuta-Romania_Pitoreasca.html 2025-03-09 00:00:00 514-Alexandru_Vlahuta-Romania_Pitoreasca.html 513-Calistrat_Hogas-Pe_drumuri_de_munte.html 2025-03-08 00:00:00 513-Calistrat_Hogas-Pe_drumuri_de_munte.html 512-Ionel_Teodoreanu-La_Medeleni___Volumul_2___Drumuri.html 0000-00-00 00:00:00 512-Ionel_Teodoreanu-La_Medeleni___Volumul_2___Drumuri.html 511-Mihai_Eminescu-E_trist_ca_nimeni_sa_te_stie.html 2024-08-10 16:19:00 511-Mihai_Eminescu-E_trist_ca_nimeni_sa_te_stie.html 510-Sir_Arthur_Conan_Doyle-Aventurile_lui_Sherlock_Holmes___06._Intoarcerea_lui_Sherlock_Holmes___06._Peter_Cel_Negru.html 2024-07-06 00:00:00 510-Sir_Arthur_Conan_Doyle-Aventurile_lui_Sherlock_Holmes___06._Intoarcerea_lui_Sherlock_Holmes___06._Peter_Cel_Negru.html
Victima, Peter Carey, avea vârsta de 50 de ani şi fusese căpitan pe baleniera Inorogul de Mare din Dundee; el era considerat un om foarte periculos, mai ales când era beat. El a avut o reputaţie de a fi violent, fiind adus în faţa tribunalului după ce odată l-a agresat cu violenţă pe vicarul local. El s-a retras în 1884 din activitatea de marinar şi după ce a călătorit câţiva ani, a cumpărat cu şase ani în urmă un mic domeniu numit Woodman`s Lee, lângă Forest Row, în comitatul Sussex. Soţia sa şi fiica sa trăiseră o viaţă de chin alături de el, fiind bătute adeseori şi scoase afară din casă în timpul nopţii. Căpitanul Carey îşi construise la câteva sute de metri de casă o cabană din lemn, unde dormea în fiecare noapte şi pe care şi-o decorase ca să arate ca o cabină de marinar de pe o navă. El nu lăsa pe nimeni să intre acolo.]]> 509-Emily_Bronte-La_răscruce_de_vânturi.html 0000-00-00 00:00:00 509-Emily_Bronte-La_răscruce_de_vânturi.html — Domnul Heathcliff? L-am întrebat.  
Răspunsul a fost un semn făcut din cap.  
— Sunt Lockwood, noul dumneavoastră chiriaş, domnule. Am luat asupră-mi îndrăzneala să vin în vizită la dumneavoastră imediat după sosirea mea aici. Nădăjduiesc că nu v-am plictisit prea mult stăruind să închiriez Thrushcross Grange. Am auzit ieri că aţi avea oarecare griji…  
— Thrushcross Grange e proprietatea mea, domnule, m-a întrerupt el schimonosindu-şi faţa, şi, dacă mi-ar da mâna, n-aş îngădui nimănui să mă plictisească; intră!  
Acest „intră” a fost şuierat printre dinţi, vrând să spună mai curând: „Du-te dracului” decât altceva; iar scârţâitul porţii de care se sprijinea domnul Heathcliff n-a arătat mai multă bunăvoinţă decât cuvintele lui. Cred că tocmai amănuntele acestea m-au făcut să-i primesc invitaţia: mă interesa să cunosc un om care părea şi mai posac decât mine.   Când văzu că pieptul calului meu împinge cu hotărâre poarta, întinse mâna şi-i scoase lanţul, apoi, posomorât, o porni înaintea mea pe alee.
Ajunşi în curte, strigă:  
— Joseph, ia calul domnului Lockwood şi adu vin!  
„Desigur, omul acesta constituie întregul personal de serviciu, îmi zisei auzind dubla poruncă. Nu-i de mirare că iarba creşte printre lespezi şi că, fără îndoială, numai vitele mai tund gardurile vii.”  
Joseph era un om vârstnic, ba chiar bătrân, poate chiar foarte bătrân, deşi părea voinic şi vânjos.  
— Domnul să ne apere! Mormăi el morocănos, ajutându-mă să descalec.]]> 508-Edgar_Rice_Burroughs-Seria_Tarzan___03___Fiarele_lui_Tarzan_(sau_In_lupta_cu_canibalii).html 2024-05-24 00:00:00 508-Edgar_Rice_Burroughs-Seria_Tarzan___03___Fiarele_lui_Tarzan_(sau_In_lupta_cu_canibalii).html Cuvintele de mai sus erau adresate de către locotenentul Artigny, prietenului său John Clayton, lord de Greystoke, cel pe care îl cunoaştem sub numele de Tarzan.  
El asculta tăcut şi în aparenţă cât se poate de liniştit relatarea prietenului său.   În realitate însă, îl frământau o mulţime de amintiri neplăcute, răscolite de gândul că duşmanul său de moarte izbutise să scape din închisoarea militară, unde fusese trimis cu o sentinţă pe viaţă, condamnat pe baza dovezilor aduse împotriva lui de către Tarzan.  
Gândindu-se la toate nelegiuirile lui Rokoff care a încercat prin toate mijloacele să îl răpună, îşi dădea seama că setea de răzbunare a acestui om îl va împinge acum, când este din nou liber, la fapte care altă dată ar fi fost simple răzbunări copilăreşti.   Tarzan se stabilise cu câteva luni în urmă la Londra, pentru a-şi cruţa familia, soţia şi copilul mic, de neajunsurile şi primejdiile sezonului ploios din ţinutul Wazirilor, unde avea terenuri întinse, încă de pe vremea când domnise peste acel popor primitiv.   În momentul când continuăm această povestire, eroul nostru este la Paris, în casa prietenului său Artigny, la care venise pentru o scurtă vizită.  
Vestea despre evadarea misterioasă a rusului îi stricase toată plăcerea călătoriei, aşa că se gândea numai la înapoierea sa cât mai grabnică.  
— Să nu crezi, dragă Paul, începu el într-un târziu, că mă tem pentru viaţa mea. Ştii foarte bine că am putut, să-l înfrunt pe acel ticălos în tot ce a întreprins împotriva mea. Dar acum sunt şi alte fiinţe pe care trebuie să le apăr. Îl cunosc foarte bine pe acest om şi sunt sigur că va căuta să mă atace, dar lovind în cineva care îmi este drag. Ştie că astfel voi suferi enorm. Trebuie deci să mă întorc cât mai repede acasă, unde sunt sigur că îl voi întâlni, însă de această dată trebuie să îi vin de hac, pentru totdeauna.  
Pe când cei doi prieteni discutau aceste chestiuni la Paris, alţi doi oameni se sfătuiau misterios, într-o căsuţă de la marginea Londrei.   Amândoi erau nişte tipi bruneţi, cu o înfăţişare sinistră, iar unul dintre ei purta o barbă lungă şi stufoasă. Celălalt era mai degrabă palid, datorită unei lungi şederi într-un loc închis şi era foarte nervos.   Acesta din urmă dădea instrucţiuni şi lămuriri celui cu barbă.  
— Trebuie să-ţi razi barba Alexis, pentru că aşa poţi fi oricând recunoscut. Câteva ore vom lucra separat, dar după aceea ne vom întâlni pe puntea vaporului Kinkaid. Şi sper că vom avea cu noi doi oaspeţi, care deocamdată nu se gândesc de loc la minunata călătorie pe care o vor face. Peste două ore voi fi în drumul spre Dover cu unul dintre ei, iar tu vei urma instrucţiunile date de mine şi vei veni desigur, mâine cu celălalt oaspete, care va sosi şi el, după cum cred.   Apoi, a continuat:  
— Dragă Alexis, după cum vezi, pe lângă satisfacţie personală m-am gândit să şi câştigăm ceva bani, care să ne răsplătească întreaga osteneală. Mulţumesc autorităţilor franceze care nu au dezvăluit încă public evadarea mea şi aşa am avut suficient timp să îmi fac toate planurile până în cel mai mărunt detaliu, fără să mă gândesc la alte necazuri. Acum trebuie să îţi urez noroc bun. La revedere!  
Cam după două ore după înţelegerea celor doi indivizi de la Londra, un curier poştal suna la intrarea în apartamentele de la Paris ale locotenentului Paul Artigny.  
— O telegramă pentru lordul de Greystoke, zise el servitorului care a ieşit să vadă cine sunase. Este aici la dumneavoastră?]]> 507-Jack_London-Colt_Alb.html 2024-06-04 00:00:00 507-Jack_London-Colt_Alb.html 506-Ion_Luca_Caragiale-Jertfe_patriotice.html 2024-05-14 00:00:00 506-Ion_Luca_Caragiale-Jertfe_patriotice.html 505-Ionel_Teodoreanu-La_Medeleni___Volumul_1___Hotarul_nestatornic.html 2024-11-17 00:00:00 505-Ionel_Teodoreanu-La_Medeleni___Volumul_1___Hotarul_nestatornic.html 504-Ion_Pop_Reteganul-Aflatul.html 2024-02-10 00:00:00 504-Ion_Pop_Reteganul-Aflatul.html 503-Ion_Pop_Reteganul-Trifon_Habaucul.html 2024-02-10 00:00:00 503-Ion_Pop_Reteganul-Trifon_Habaucul.html 502-Nicolae_Filimon-Omul_de_piatra.html 2024-01-29 00:00:00 502-Nicolae_Filimon-Omul_de_piatra.html 501-Nicolae_Filimon-Roman_Nazdravan.html 2024-01-29 00:00:00 501-Nicolae_Filimon-Roman_Nazdravan.html 500-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___10___Sfarsitul_Faustei.html 0000-00-00 00:00:00 500-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___10___Sfarsitul_Faustei.html 499-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___09___Sfarsitul_lui_Pardaillan.html 0000-00-00 00:00:00 499-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___09___Sfarsitul_lui_Pardaillan.html 498-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___08___Comoara_Faustei.html 0000-00-00 00:00:00 498-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___08___Comoara_Faustei.html 497-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___07___Fiul_lui_Pardaillan.html 0000-00-00 00:00:00 497-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___07___Fiul_lui_Pardaillan.html 496-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___06___Iubirile_lui_Chico.html 0000-00-00 00:00:00 496-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___06___Iubirile_lui_Chico.html 495-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___05___Pardaillan_si_Fausta.html 0000-00-00 00:00:00 495-Michel_Zevaco-Seria_Pardaillan___05___Pardaillan_si_Fausta.html 494-Sir_Arthur_Conan_Doyle-Aventurile_lui_Sherlock_Holmes___06._Intoarcerea_lui_Sherlock_Holmes___03._Omuletii_dansatori.html 2023-09-02 00:00:00 494-Sir_Arthur_Conan_Doyle-Aventurile_lui_Sherlock_Holmes___06._Intoarcerea_lui_Sherlock_Holmes___03._Omuletii_dansatori.html 493-Algernon_Blackwood-Papusa.html 2023-08-24 00:00:00 493-Algernon_Blackwood-Papusa.html 492-Herbert_George_Wells-Istorisirea_lui_Plattner.html 2023-08-16 00:00:00 492-Herbert_George_Wells-Istorisirea_lui_Plattner.html